Impression
imi pari cunoscut, straine. parca ti-ai mai ratacit in mine odata turmele.
ce vremuri, straine, ploua. ne cautam cuiburi. ghimpii ni se infigeau in cuvinte.
purtam pelerine de vant, dar degeaba. mana ta imi trecea prin inima.
tu spuneai, uite aici am sa adun cateva nuiele sa dorm pentru un timp.
eu speriata ridicam din umeri. (...) iti amintesti straine. aveai palmele pline de nisip.
intrebarile picurau pe trup. atunci am murit prima oara.
si ce-am mai alergat pe miristea uda. talpile nu le simteam
radeam si innoptam pe rand unul in celalalt
(iti amintesti straine de Carmen Manuela Macelaru)
"I think I should go now,
RăspundețiȘtergereI must leave before my --- much the sunrise
No more coffee will pull off today,
I stood too long,
In the shadow of a doubt, I need some sun,
It seems the time returns to me once more,
But I have less now then before,"
...
slovo - whisper
pacat ca-i arsa :P
RăspundețiȘtergereca trecem odata la 10 ani unul pe langa celalalt nu ma mai uimeste; ca sunt atat de aerian incat sa nu ma intorc, iar nu ma uimeste; in schimb ma uimeste gestul meu: dau din cap si salut, de parca dimineata am fi baut ceaiul impreuna!
RăspundețiȘtergere...ce ma uimeste cel mai mult insa, e raspunsul primit: exact aceeasi reactie pe care o am si eu!
deci?! ce facem? ne oprim putin la o vorba?